Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. De ce nu ai voie să plângi în această zi

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, este celebrată în fiecare an pe 24 februarie. „Ziua Îndrăgostiţilor”, în varianta românească, provine de pe timpul dacilor şi din credinţa într-un zeu al iubirii, a cărui sărbătorire marca şi începutul primăverii.

Dragobetele mai poartă şi numele de „Cap de primăvară” şi este o sărbătoare specifică a zonei de sud a ţării – Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea. Obiceiul marchează începutul primăverii, renaşterea naturii şi a dragostei.

Profesorul Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”.

Potrivit legendelor, Dragobetele era fiul Babei Dochia, „o ființă, parte omenească și parte îngerească”. El era considerat zeul dragostei şi al bunei dispoziţii, iar de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii, fiind considerat protectorul şi aducătorul iubirii.

Dragobetele mai poate fi întâlnit în cultura populară şi sub numele de Dragomir, cunoscut ca un cioban care o însoţeşte pe Baba Dochia în călătoriile prin munţi. El era considerat un simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea „înnoirea firii” şi oamenii se pregăteau de primăvară.

De Dragobete, nu ai voie să plângi, întrucât se spune că lacrimile care curg în această zi aduc necazuri şi supărări în lunile următoare, scrie RTV.