Nu e de bine! Timișoara în atenția președintelui Klaus Iohannis

Problema tăierii copacilor de la Timișoara ajunge pe masa președintelui Klaus Iohannis. Totul vine după ce mai multe asociații din Româna s-au coalizat pentru apărarea parcurilor și a spațiilor verzi și au sesizat mai multe instituții specializate. Alături de Timișoara, pe lista neagră se mai află orașe ca Arad, București, Cluj, Iași, Târgu Mureș.

Tăierea copacilor de la Timișoara îi este imputată primarului Nicolae Robu, care a declarant în repetate rânduri că arbori au fost tăiați pentru că durata lor de viată era trecută sau pentru că aceștia stăteau în calea dezvoltării unor zone. Deși acesta a plantat peste 3000 de copaci de când este primar al orașului de pe Bega peisagiștii sunt supărați foc, mai ales pentru arborii tăiați din Piața Libertății.

“La Timişoara, administraţia primarului Nicolae Robu (PNL) a tăiat abuziv în 2013 peste 30 de arbori, unii cu valoare ecologică foarte mare, în baza proiectului de „Reamenajare geometrie intersecţie Piaţa Bălcescu”, chiar dacă societatea civilă şi asociaţiile de profil şi-au exprimat dezacordul, încercând chiar stoparea lucrărilor şi găsirea unei soluţii alternative. Reprezentanţii din teritoriu ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice au întârziat să ia vreo poziţie sau au intervenit prea târziu.  Astfel, o piaţă importantă, cu un fond construit valoros, format din clădiri istorice, cu vegetaţie matură, s-a transformat intr-un sens giratoriu anonim, lipsit de locuri pentru oameni şi compromis ca spaţiu public (detalii: http://goo.gl/q4exoF). Aceeaşi administraţie, în cadrul proiectului “Reabilitarea Spaţiilor Publice din Centrul Istoric al Municipiului Timişoara”, a demarat (2013) înlăturarea abuzivă a vegetaţiei din Piaţa Libertăţii, nerespectând un proiect autorizat, avizat de mediu şi finanţat prin fonduri europene (Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1). Concret, Piaţa Libertăţii, în mai puţin de doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare, a pierdut 90% din fondul dendrologic (82 de arbori şi 37 de arbuşti, foioase şi răşinoase, multe dintre exemplare cu valoare peisagistică excepţională), în ciuda soluţiei iniţiale de arhitectură – cea autorizată conform legislaţiei în vigoare – care prevedea păstrarea a peste 60% din vegetaţia originală. De altfel, administraţia locală continuă să ignore şi chiar să ironizeze poziţia fermă pe care societatea civilă a luat-o în legătură cu acest deznodământ”, atrag atenția semnatarii scrsorii.

Scrisoarea a fost trimisă la începutul lunii februarie Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputatilor, Comisiei pentru mediu a Senatului, Guvernului României, Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Administrației Prezidențiale, Comisiei de Petiții a Parlamentului European, dar și Comisiei Europene.

Puteți consulta scrisoarea AICI.