Revoluția, pe scurt, în Timișoara

În 15 decembrie s-au adunat în faţa casei parohiale mai mulţi enoriaşi care doreau să împiedice evacuarea pastorului. Fiind o zonă extrem de circulată, aproape de centrul oraşului, mulţi locuitori ai oraşului se opreau pentru a afla ce se întâmplă. Ei au îngroşat, astfel, iniţial involuntar, numărul celor adunaţi. În data de 16, numărul celor adunaţi crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriaşi reformaţi, ci cetăţeni ai Timişoarei, de diferite etnii şi confesiuni. După-amiaza s-a strigat pentru prima dată ,,Jos Ceauşescu !”.A fost de ajuns această scânteie pentru a se declanşa revolta. În strigăte de „Jos Ceauşescu!” şi „Jos comunismul!”, demonstranţii s-au deplasat în diverse puncte ale Timişoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliţie şi Securitate pentru a dispersa mulţimea. Demonstranţii au fost bătuţi şi arestaţi în aceeaşi noapte şi în dimineaţa următoare.

În după-amiaza de 17 decembrie, mulţimea s-a adunat din nou în centrul oraşului. Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Ceauşescu a dat ordin să se deschidă focul împotriva manifestanţilor. Ca urmare, au căzut primii martiri ai Revoluţiei din Timişoara.

În noaptea de 18/19 decembrie, cu complicitatea unor medici şi asistente de la Spitalul Judeţean, autorităţile au furat o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la Bucureşti, unde au fost arse la Crematoriu. Aceste acte crude au întărâtat şi mai mult populaţia oraşului. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă comună.

În zilele următoare, Timişoara arăta ca în timp de război: magazine arse, patrule pe străzi, convorbirile telefonice întrerupte, oricine era găsit pe străzi era arestat. Rezistenţa însă nu a încetat.

În 19 decembrie muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă. Exemplul lor va fi urmat a doua zi de majoritatea fabricilor din oraş. O masă de zeci de mii de oameni se va îndrepta spre centrul Timişoarei în dimineaţa aceleiaşi zile. În faţa acestei situaţii, forţele armate s-au retras în cazărmi. Înaintea autorităţilor au fost aduse cererile demonstranţilor, care cuprindeau, printre altele: demisia lui Ceauşescu, demisia guvernului, alegeri libere.

În aceeaşi zi, Timişoara a fost declarată primul oraş liber al României de către reprezentanţii Frontului Democrat Român, prima formaţiune politică democratică. Majoritatea arestaţilor au fost eliberaţi.

20 decembrie

În ziua de 20 decembrie, oraşul Lugoj, din apropierea Timişoarei, s-a ridicat împotriva regimului comunist, căzând şi aici eroi ai Revoluţiei.

Preluat de pe memoralulrevolutiei.ro