Timişoara, Capitală Culturală Europeană 2021 – obiectiv realizabil?
Pe data de 20 decembrie 2012, primarul Nicolae Robu anunţa candidatura oraşului Timişoara la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Doi ani mai târziu, la început de 2014, oraşul, care a fost cândva cunocut sub numele de „Mica Vienă”, se aseamănă, mai degrabă, cu un „mic şantier” decât cu frumoasa capitală austriacă.
În zona centrală tronează mormane de pământ, iar aproape la fiecare colţ de stradă sunt utilaje de construcţii. Chiar şi Piaţa Unirii, una dintre cele mai importante atracţii culturale ale oraşului, este de nerecunoscut.
Într-o astfel de situaţie este greu de imaginat că Timişoara ar putea fi numită Capitală culturală, mai ales când adversarul principal, Clujul, pare să ne-o fi luat cu mult înainte.
Cu toate acestea, în ciuda aparenţelor, Timişoara încă nu şi-a pierdut locul în lupta pentru titlu. Desigur, pentru a obţine onoarea de a fi Capitală Culturală Europeană şi premiul de 500 de milioane de euro, timişorenii au foarte mult de lucru.
Pentru început, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală a pregătit o campanie de promovare şi informare a publicului în legătură cu acest proiect. Broşuri, pliante şi abţibilduri vor fi distribuite în tot oraşul, în perioada 15 ianuarie – 31 martie. Această iniţiativă porneşte după ce un studiu realizat de Universitatea de Vest a descoperit că 68,2% dintre timişoreni ştiu deja că oraşul lor candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană şi că 55% dintre aceştia sunt dispuşi să îşi ofere timpul, ca voluntari, pentru a ajuta la câştigarea titlului.
Deşi, ca oricare alt sondaj, şi acesta are o marjă de eroare, posibilitatea de a avea un număr atât de mare de voluntari trebuie explorată cu seriozitate. Dacă într-adevăr Timişoara are o şansă să câştige, acest lucru nu poate fi realizat fără ajutorul locuitorilor oraşului. Astfel, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală trebuie să pregătească o strategie bine pusă la punct pentru a atrage cât mai mulţi voluntari, mai ales din rândul tinerilor. Cel mai bun exemplu este festivalul PLAI, realizat în totalitate de voluntari. Acesta este şi singurul festival din România, care a ajuns în finala „European Festival Awards”. La ediţia din 2013 a acestuia au participat peste 10.000 de oameni, invitaţii fiind artişti celebri în întreaga lume.
Chiar dacă PLAI a devenit un festival de mare succes, în ultimii doi ani, asta nu înseamnă că acest aspect al vieţii culturale timişorene trebuie neglijat. Conform aceluiaşi studiu 79,5% dintre timişoreni consideră festivalurile şi concertele ca fiind cele mai importante activităţi culturale ale anului 2013. De asemenea, în competiţia pentru titlu, clujenii se pot mândri cu anul 2014 ca fiind al doilea an consecutiv în care Peninsula, cel mai mare festival din România, va fi organizat în oraşul lor.
Un alt festival care s-a bucurat de atenţia publicului este şi JazzTM, unde, anul acesta, va cânta şi Anoushka Shankar, desemnată, în 2003, femeia anului. Acest festival, la fel ca şi PLAI, are potenţialul de a atrage şi turişti străini, lucru care ar ajuta foarte mult Timişoara în acestă competiţie, mai ales că, pentru a câştiga titlul de Capitală Culturală, oraşele candidate trebuie să demonstreze că sunt într-adevăr multiculturale şi capabile să stârnească şi interesul celor dinafara graniţelor.
Din păcate, una dintre manifestările care nu s-a bucurat de succesul aşteptat, în 2013, a fost Festivalul Baroc, unde, la multe dintre activităţile desfăşurate în timpul zilei, numărul participanţilor a fost restrâns. Cu toate acestea, nici acest eveniment cultural nu ar trebui abandonat.
Un alt aspect al vieţii culturale de care timişorenii trebuie să se ocupe dacă vor ca oraşul lor să câştige competiţia, este teatrul şi, mai ales, teatrul independent, având în vedere că în Timişoara numărul de manifestări teatrale este redus. Actriţa Mădălina Ghiţescu, câştigătoarea premiului Gopo, face acum parte din trupa Teatrului Naţional de la Timişoara, după ce s-a mutat aici de la Bucureşti. Ea a declarat că a fost fascinată de valoarea culturală a oraşului nostru: „Îmi place enorm Timişoara, nu m-aş mai întoarce la Bucureşti. Aici totul mi se pare altfel. După ce ai experienţa Bucureştiului de-o viaţă, îţi dai seama ce frumoasă e Timişoara şi ce bine e să fii din Timişoara. Mie mi se pare că Timişoara ar trebui să fie aleasă Capitală Culturală Europeană. Să îţi spun de ce: este singurul oraş din România unde se joacă teatru în trei limbi. În niciun alt oraş din România, inclusiv Cluj, nu există teatru oficial în trei limbi”.
Cu toate acestea, Mădălina consideră că, din punct de vedere cultural, în Timişoara trebuie făcute mai multe schimbări. „Trebuie aduse mai multe trupe străine, trebuie făcute mai multe trupe independente. Trebuie să deschidem apetitul pentru cultură şi să oferim oamenilor mai mult. Din punctul acesta de vedere Clujul are mai multe proiecte. Trebuie să aducem proiecte din Europa pentru teatru şi film” a declarat actriţa.
Chiar dacă este foarte greu să surprindem diversitatea activităţilor care se circumscriu conceptului de „cultură”, nu e nevoie de un efort mare pentru a vedea că Timişoara este un oraş unde arta este cu adevărat apreciată. Cândva cultura se limita la teatru, muzică, pictură sau balet. Astăzi este nevoie de mult mai mult pentru a da viaţă unui oraş cultural, în care trebuie să îşi găsească locul şi reprezentaţii artistice independente, moderne şi neconvenţionale. Dacă manifestărilor culturale de tip tradiţional li se alătură cele moderne, Timişoara are o şansă reală la câştigarea titlului, deşi ne aflăm încă la început de drum şi mai este nevoie de mult efort şi implicare.
Scrie un comentariu