În cât timp învață românii o limbă străină?
Un angajat care are un nivel de cunoştinţe de bază a unei limbi străine poate ajunge să o vorbească fluent în doar şase luni. Condiţia este însă ca acesta să fie „meditat” individual în fiecare zi timp de câte patru ore, susţine Daniela Vercellino, EMEA recruitment manager în cadrul furnizorului brazilian de servicii IT Stefanini de mai bine de trei ani.
„În prezent, în jur de 850 de angajaţi din cei 1.100 pe care îi avem în România lucrează în zona de suport şi furnizează servicii în 12 limbi străine, iar în centrul pe care îl avem în Sibiu aproape toţi din cei 140 de angajaţi furnizează servicii de suport în limba germană. Prin urmare, cunoaşterea unei limbi străine este foarte importantă pentru noi, chiar mai mult decât competenţele tehnice de care avem nevoie în companie şi care se pot învăţa mult mai uşor”, explică Daniela Vercellino. O limbă străină vorbită fluent a devenit deja un „must have” în rândul candidaţilor pe care îi selectează compania, pentru că, angajaţii Stefanini din România ajung să aibă contact direct cu clienţii.
Ea precizează însă că nu orice angajat poate învăţa să vorbească o limbă străină la nivel fluent, ci trebuie să pornească măcar de la un nivel de cunoştinţe de bază pentru ca în şase luni să poată fi independent în faţa clienţilor. Iar identificarea unor candidaţi care să aibă deja fluenţă într-o limbă străină, alta decât engleza, a devenit o adevărată piatră de moară pentru recruiterii companiei, pentru că nici măcar nucleele care scoteau în urmă cu ceva ani suficient de mulţi absolvenţi de limbi străine căutate pe piaţa locală nu mai fac faţă cererii în prezent.
Spre exemplu, în Sibiu, unde Stefanini are al doilea centru de servicii din ţară, nu se mai găsesc prea mulţi vorbitori de limba germană, numărul saşilor fiind tot mai mic, astfel că speranţa companiei rămâne perpetuarea tradiţiei (transmiterea cunoştinţelor de limbă germană de la o generaţie la alta). Iar în Bucureşti deja vorbitorii de limbă franceză la nivel matern sau de limbă rusă sunt o „pasăre rară”, motiv pentru care proiectele care necesită astfel de cunoştinţe încep să fie derulate în alte ţări, unde pool-ul de vorbitori de limbă franceză sau de limba rusă este mai mare.
În România, pentru o poziţie de entry-level în zona de dezvoltare un angajat poate câştiga de la 500-600 de euro net pe lună, cam cât câştigă un angajat din zona de suport care ştie o limbă străină mai puţin „exotică“ precum spaniolă, italiană sau franceză, potrivit informaţiilor din piaţă.
O soluţie pentru combaterea deficitului de candidaţi de pe piaţa de outsourcing ar putea fi angajarea persoanelor cu vârste de peste 40 sau 50 de ani, care îşi găsesc greu un loc de muncă odată ce au fost „puşi pe liber“. Dar Daniela Vercellino susţine că atât timp cât ei nu vorbesc o limbă străină fluent angajatorii nu au cum să îi recruteze. Chiar dacă în cadrul Stefanini media de vârstă este de 26-28 de ani, sunt şi angajate în zona de suport care au peste 40 de ani, cele mai multe fiind angajate de-a lungul carierei în fostele Oficii Naţionale de Turism.
„În Marea Britanie sau SUA găsim în zona de suport de la studenţi până la oameni care au 90 de ani. Sigur, vorbim despre o extremă, dar cei cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani sunt foarte bine reprezentaţi în outsourcing. România nu este la fel de matură, iar populaţia de peste 50 de ani nu are competenţele necesare, nu tehnice, ci de limbă“, adaugă Vercellino.
Stefanini a intrat cu primul birou pe piaţa locală în urmă cu zece ani, iar în 2013 a a ajuns la afaceri de peste 17 milioane de euro. Cei peste 1.000 de angajaţi furnizează în prezent servicii de suport IT în 12 limbi străine.
Sursa: zf.ro
Scrie un comentariu