Ponta se prezinta miercuri în fata instantei pentru a fi audiat în dosarul Referendumului

Presedintele PSD, premierul Victor Ponta, a precizat ca miercuri se va prezenta în fata instantei pentru a fi audiat la urmatorul termen din dosarul Referendumului :
„Voi spune adevarul si numai adevarul, si anume ca, din toate cunostintele pe care le-am avut ca lider de partid si prim-ministru, nu a facut nimeni în 2012 vreo schema de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de români sa voteze pentru demiterea lui Traian Basescu. Ca nu s-a întâmplat e o poveste pe care nu cred ca mai trebuie sa o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilitati penale si o sa spun ceea ce stiu, ceea ce ma va întreba instanta, avocatii sau proccurorul, si voi spune doar adevarul”, a spus Ponta a România TV.

Presedintele PSD, premierul Victor Ponta, va fi audiat la urmatorul termen din dosarul Referendumului, în 11 martie, dupa ce judecatorii au dispus ca la acea data sa fie citati toti martorii propusi de avocatii inculpatilor.
Înalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a audiat, vineri, mai multi coordonatori judeteni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012, între acestia fiind si fostul ministru al Energiei Constantin Nita si primarul Sectorului 3 Robert Negoita.
La finalul audierilor, instanta a stabilit ca urmatorul termen de judecata sa fie în 11 martie, când vor fi citati sa se prezinte toti martorii propusi de avocatii inculpatilor din acest caz, care nu au dat pâna în prezent declaratii. Între martorii propusi de avocati pentru a fi audiati este si Victor Ponta.
Referitor la acest subiect, presedintele PSD, spunea, în 23 februarie, ca va merge „cu toata inima” la ICCJ, ca martor în dosarul Referendumului, el aratând ca stie foarte bine ce s-a întâmplat în 2012 si ca nu a existat „nicio lovitura de stat si nicio frauda”.
Fostul ministru al Energiei Constantin Nita si primarul Sectorului 3 Robert Negoita au fost audiati, vineri, la ICCJ, în dosarul Referendumului, acestia declarând ca discutau cu Dragnea doar aspecte care tineau de desfasurarea scrutinului si ca nu s-a procedat în alt mod fata de situatii similare.
Fostul ministru delegal al Energiei Constantin Nita a spus ca în PSD „nu s-a pus niciodata problema fraudarii”.
Referitor la aplicatia prin care se trimiteau sms-uri în timpul referendumului, Nita a spus ca PSD a folosit aceasta aplicatie prima data la referendum, în conditiile în care sistemul ar fi fost folosit anterior, la alegeri, si de PDL.
În legatura cu discutiile pe care le-a purtat cu Liviu Dragnea în ziua referendumului din 2012, Constantin Nita a spus ca nu au vorbit decât aspecte care tineau de modul în care se desfasura scrutinul.
„Ce sa discut cu domnul Dragnea? Ce se discuta într-o campanie. Cum merge campania, daca sunt probleme, atâta tot. În PSD nu s-a discutat niciodata de fraudare”, a mai spus Nita.
Întrebat de judecatori daca la nivelul judetului Brasov au fost înfiintate sectii noi de votare petnru referendum, fostul ministru a spus ca, din câte cunoaste, acest lucru nu s-a întâmplat.
„Din câte cunosc, în judetul Brasov nu s-au înfiintat noi sectii de votare. În Poiana Brasov a existat sectie de votare dintotdeauna, pentru ca este asimilata ca un cartier al orasului Brasov. Din câte cunosc, exista alte statiuni care au statut de unitati administrativ-teritoriale distincte, comuna sau oras”, a declarat Nita.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoita, a declarat, la iesirea din sala de judecata, ca la referendumul din 2012 nu s-a procedat în alt mod decât s-a întâmplat la scrutine anterioare.
„Am spus judecatorilor ce mi-am amintit de la referendum si ca nu s-a întâmplat nimic deosebit fata de campaniile electorale anterioare. Este normal sa trimiti mesaje mobilizatoare în campania electorala, pentru ca acesta este scopul unei campanii electorale”, a spus Negoita.
Întrebat în legatura cu un mesaj transmis de Liviu Dragnea prin care îndemna membrii de partid „sa ia pe sus” cetatenii si sa-i duca la vot, Robert Negoita a aratat ca nu stie exact ce a vrut sa spuna Liviu Dragnea, dar ca, în astfel de momente, apelurile la mobilizare sunt normale.
Instanta suprema a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Frauda la referendum”, în care au fost trimisi în judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere într-un partid, în scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa în partid în scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute în alte conditii decât cele legale”.
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut în fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi în judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea în urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
„Infractiunile retinute în sarcina persoanelor implicate în desfasurarea procesului de votare – presedinti si membri ai sectiilor de votare – au constat în principal în aceea ca ei si-au încalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea în urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. În acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instantei.